Petronela, proprietara celor trei pisici
Felix, Thor și Kira sunt pisicile noastre, suflete care ne dăruiesc necondiționat dragostea și prietenia lor. Locuim în zona Neamțului, la casă, lângă pădure. Ne place natura și la fel de mult iubim să fim înconjurați de animale, să avem grijă de ele și să le vedem cum se bucură la rândul lor de libertate, de îngrijire și deopotrivă de protecția unui cămin.
Am descoperit un suflet capabil să dăruiască cea mai curată dragoste și cea mai drăguță prietenie. Chimia dintre noi se păstrează și acum pentru că indiferent unde aș fi sau m-aș duce, în acasă sau afară, Felix este în urma mea.
La scurt timp, pentru că ne doream să aibă perechea lui, am adus-o acasă și pe Kira, iar Thor este puiuțul lor. Sunt o familie și credem noi, una fericită alături de noi.
Ne impresionează în fiecare zi cu frumusețea, dar și cu năzbâtiile pe care le fac. Cel puțin cu șoriceii este o adevărată aventură. Îi prind și ni-i dăruiesc nouă. Este felul lor de a ne arăta că ele chiar fac treabă. Și după ce-i prind, ni-i aduc în pragul casei. Cea mai amuzantă experiență a fost însă când Felix a vrut să ne dăruiască un porumbel. Era vară și eram la masă în bucătărie, iar ușile erau toate larg deschise. Felix a intrat cu porumbelul în guriță și mi l-a pus la picioare și, vă dați seama, că pasărea când s-a văzut liberă a zburat. Dar nu afară, ci prin toată casa, căutând ieșirea. Și am început vânătoarea de porumbel ca să-l prindem să-l eliberăm.
În altă zi, dimineața, le pun mâncare. Kira și Thor, prezenţi! Dar Felix nu-i… Îl strig și prin casă și pe-afară și am început să mă îngrijorez, să mă gândesc că i s-a întâmplat ceva, că poate mi l-a furat cineva. Și am continuat căutarea. După ceva timp, mă întorc în bucătărie și când îmi ridic privirea Domnul Felix era tolănit în dulapul suspendat, în spatele ceștilor de cafea. Nu-mi dau nici acum seama cum a ajuns acolo fără să atingă sau să răstoarne vreo ceșcuță având în vedere că acestea erau una lângă alta. Ca să-l scot de acolo, a trebuit să golesc tot dulapul. M-am amuzat teribil.
Altă dată trebuia să plecăm de acasă. Fără să-mi dau seama, după ce mi-am luat hainele, am lăsat ușa la dulap deschisă. Înainte să plecăm, strigăm pisicile să iasă din casă. Fiind cald și frumos, vara nu le lăsăm în casă când plecăm undeva. Și Felix, pauză. Am întârziat jumătate de oră acolo unde trebuia să ajungem pentru că, ghiciți ce?, Felix trăgea un pui de somn în fundul dulapului, ascuns printre haine.
Cel mai plăcut moment al zilei este seara când ne așezăm în pat, la televizor. Şi atunci Felix vine și se așază pe pieptul meu și se gudură ca să-l bag în seamă, iar la scurt timp, ni se alătură și Thor. Kira este mai diplomată, mai independentă. Thor este nebunaticul nostru, de aceea i-am și spus Thor, iar Felix este copilul din casă.
Pe pagina mea personală de Facebook postăm mereu întâmplări și fotografii cu ele: cum stau pe fânul proaspăt cosit, cum se urcă în copac și ne observă de acolo și mulți prieteni ne-au spus că sunt foarte frumoase și că ar trebui să le facem o pagina separată, dedicată doar lor: Felix Blue. Le-am făcut și nu m-am așteptat să fie atât de îndrăgite.
După cum spuneam, sunt parte din familia noastră şi ne bucură viaţa.
