Trăim într-o „era modernă” în care suntem bombardați cu foarte multe informații, unele chiar contradictorii, iar noi trebuie să decidem singuri ce să alegem. Cu privire la vaccinarea și îngrijirea corespunzătoare a animaluțelor, deseori ne întoarcem la simplitate, sub pretextul că „înainte” nu se vaccinau și nu se îngrijeau atât de mult animalele și ele trăiau bine fără să aibă habar ce este acela un vaccin sau un antibiotic și nici măcar nu se îmbolnăveau.
Dr. Ana Simion
Mituri versus realitate:
- Câinii de pe stradă nu sunt vaccinați și totuși nu se îmbolnăvesc niciodată, eu de ce să introduc „viruși” în câinele/pisica meu/mea?
Într-adevăr, există un tip de imunitate dobandită natural, adică prin trecerea printr-o anumită boală, mai exact prin intrarea în contact direct cu un virus și așteptarea ca organismul să își producă singur anticorpii necesari învingerii bolii respective, însă supraviețuirea nu este garantată.
Prin urmare, imunitatea „specială” pe care o au maidanezii este și mit, dar și realitate, astfel încât nu există și nu au existat niciodată statistici clare și sigure cu privire la situația maidanezilor din România, nu avem date certe care să ateste numărul de maidanezi bolnavi de o anumită boală care au supraviețuit sau nu, așa că miturile au totuși un sâmbure de adevăr pentru că odată trecuți și vindecati de o anumită boală ei nu mai pot face boala respectiva , dar generalizarea faptului că toți maidanezii sunt sănătoși în ciuda faptului că nu sunt vaccinați este o mare eroare. După cum am scris mai sus există boli letale, căruia nici un maidanez sănătos nu i-ar putea supraviețui.
- Nu-l vaccinez pentru că face boala!
FALS!
Vaccinurile sunt niște produse biologice obținute în urma multor ani de studiu și cercetare, prin diverse metode: unele vaccinuri conțin chiar particule virale care în mod normal ar produce boala, însă ele sunt slab active sau chiar inactivate, (majoritatea vaccinurilor din România sunt pe bază de viruși inactivați), astfel încât nu pot produce în nici un caz boala pentru care sunt utilizați, produc în schimb o reacție de „apărare controlată” a organismului împotriva acelui virus, prin urmare ei produc o imunitate dobândită artificial și nu natural precum în cazul trecerii prin boală. Însă ce ne dorim? Ca animăluțul nostru să sufere în timpul unei boli, fără a ști sigur dacă va supraviețui sau nu, ori să-i facem o simplă injecție pe an care îi va oferi protecție incontestabilă asupra unui număr mult mai mare de boli? Plus că unele boli sunt letale, trecerea prin boală nu poate imuniza, sfârșitul fiind negreșit letal ( ex Rabia/Turbarea, Leptospiroza, Jigodia, Leucemia Felina etc).
- Nu-l vaccinez pentru că are imunitate de la mama lui
FALS!
Întra-devăr, laptele conține și anticorpi maternali, însă odată cu înțărcarea, ce are loc la 4 sau la 5 săptămâni, titrul anticorpilor scade treptat, imunitatea dispare, iar animalul rămane „descoperit” din punct de vedere imunologic la o multitudine de boli, unele chiar mortale. Acesta este momentul în care trebuie să intervenim cu vaccinul.

Cu atât mai mult, imunitatea primită de la mamă este discutabilă, pentru că depinde de mulți factori individuali, spre exemplu starea de sănătate a mamei contează foarte mult, suplimentarea rației sale cu vitamine și calciu în timpul gestației poate influența de asemenea imunitatea transmisă puilor.
- Nu-mi vaccinez/ deparazitez pisicuța/ câinele pentru că nu iese niciodată din casă, deci nu are nevoie
FALS!
Majoritatea agenților patogeni (viruși, bacterii, paraziți) se află în mediul extern (parcuri, drumuri forestiere, gradini, străzi etc), locuri în care noi oamenii pășim zi de zi. În cazul acesta noi putem deveni vectori ai anumitor boli (= organisme care transmit germenii patogeni altor organisme ce pot fi oameni/animale) bacteriene / parazitare (fără să ne dăm seama putem călca în fecale contaminate de la alte animale) sau chiar virale (majoritatea virușilor se transmit prin aerosoli, deci prin aer!! și nu neapărat prin contactul direct cu un alt animal bolnav așa cum mulți dintre noi știm). Putem intra în contact cu animale bolnave de pe stradă (le mângâiem, le luăm în brațe) și fără să ne dăm seama putem aduce acasă virusul respectiv.
- De ce în America sau în alte țări civilizate vaccinarea anuală se face până la vârsta de 7 ani, iar la noi toata viața animalului? Vaccinarea după această vârstă dăunează cu ceva sănătății animalului?
În primul rând România nu se poate compara cu America. Sunt țări total diferite din multe puncte de vedere: avem alt mediu exterior cu climate diferite ce adăpostesc specii diferite de animale, de unde reiese că agenții patogeni pot fi diferiți. Spre exemplu, la noi, mai ales în zonele de câmpie, șes, chiar și în zonele limitrofe ale marilor orașe sunt foarte multe vulpi, animale ce reprezintă un rezervor natural pentru rabie. Astfel se explică și riscul mai mare de contactare a rabiei de către câinii și pisicile din România, față de America sau alte țări.
În România sunt alte condiții de trai (salarii mai mari, servicii diferite, legi diferite etc), alte mentalități (la noi abandonul animalelor încă e in floare), în alte țări animalele sunt duse mai des la medicul veterinar, chiar și la controale de rutină, deci animalele sunt mult mai sănătoase și nu sunt predispuse la atâtea boli față de animalele noastre.
În țările civilizate nu există câini maidanezi liberi pe străzi care să întrețină adevărate focare de infecție. Spre exemplu, în țările civilizate nu există parvoviroză, iar dacă în mod excepțional apare un caz, ei eutanasiază direct animalul, neacordându-i nici o șansă la viață, pentru a nu răspândi virusul.
Un alt exemplu concludent ar fi gunoaiele și mizeria din unele orașe (inclusiv unele zone ale Bucureștiului) care adăpostesc o mulțime de șobolani, specie rezervor pentru Leptospiroză, o boală infecțioasă ce se transmite și la om! În afară această boală practic nu există.
Concluzia este că frecvența vaccinării animalelor nu poate fi la fel , ea poate varia în funcție de multe lucruri (unele din ele le-am menționat mai sus) și nu în ultimul rând ea poate varia de la un animal la altul, deoarece fiecare organism este unic: unele animale sunt ținute numai în casă, altele numai afară, există organisme mai sensibile cu imunitate mai scăzută, există cazuri în care unele animăluțe vizitează și alte țări împreună cu stăpânii lor de unde pot lua boli specifice numai țării respective etc Spre exemplu în țările estice (Italia, Spania, Franta) se vaccinează animalele împotriva Leischmaniozei, o boală care la noi nu există din cauza climatului diferit, prin urmare la noi nu se face acest vaccin care este obligatoriu pentru ei.
Aveți încredere în medicul dvs veterinar și urmați schema de vaccinare așa cum o recomanda acesta!
Concluzii:
- Trebuie să-mi vaccinez animaluțul de companie?
Obligatoriu și incontestabil, DA!
- Oferindu-le lor o imunitate corespunzătoare, ne ferim și pe noi de situații nedorite: există boli transmisibile de la animale la om (într-adevăr foarte puține), dar acestea devin nule daca vaccinăm corect animaluțul.
- În cazul puilor, când este momentul optim de începere al schemei de vaccinare?
În cazul câinilor, se începe cu primul vaccin la vârsta de 6 săptămâni, iar urmatoarele 3 vaccinuri se fac la intervale de 2 săptămâni între ele, cu câte o deparazitare interna înainte.
După terminarea schemei de vaccinare din primul an de viață, animăluțul va primi un singur vaccin anual care îi va conferi protecție pe întregul an.
În cazul pisicuțelor, primul vaccin are loc la vârsta de 9 săptămâni, cu un singur rapel la 11 săptămâni, ulterior vor primi și ele un singur vaccin anual pe decursul întregii lor vieți.
Fiți cool, dar responsabili în același timp! Luați decizii înțelepte pentru animăluțul vostru! Citiţi mai multe articole dedicate aminalelor de companie pe www.coolvet.ro.

Dr. Ana Simion
Absolventă a Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti, în anul 2013, Dr. Ana Simion este pasionată de tot ce înseamnă medicina internă, dar în special de latura naturistă a medicinii alternative, pe care vrea să o implementeze în România şi să o practice la standarde europene. Este fondatoarea blogului de success www.coolvet.ro.